Cei două mii de ani de existenţă ai localităţii Roşia Montană au lăsat în urmă valori istorice, culturale şi arhitecturale unice şi de nepreţuit, care urmează să fie distruse de către proiectul minier. Vestigiile romane, galeriile miniere, bisericile, cimitirele şi clădirile cu valoare de monument reprezintă valori de nepreţuit, care nu pot fi înlocuite cu bani. Protejarea acestui patrimoniu în mijlocul unei zone miniere active cu o suprafaţă de 1258 ha, între 4 cratere, pe lângă detonarea zilnică a 10 tone de dinamită şi circulaţia necontenită a camioanelor de 150 tone, este absolut imposibilă.
Costurile totale pentru închiderea minei (iazul de decantare, hălzile de steril, uzina de procesare, cariere, drumuri industriale, etc.) se ridică la 70 789 884 de dolari. Aceasta este însă o cifră total nerealistă. Potrivit Agenției de Protecție a Mediului din Statele Unite ale Americii costurile aproximative pentru stratul protector de sol compozit pentru haldele de steril generatoare de ape acide se situează între 0,83 dolari și 1,01 dolari/tonă de steril. La sfârșitul exploatării, hălzile de steril Cetate și Cârnic vor conţine 130,691 milioane de tone de steril. Costurile pentru a le acoperi cu sol compozit se ridică, prin urmare, la o sumă cuprinsă între 108,5 și 132 de milioane de dolari. Numai costurile pentru aceste halde de steril vor depăși suma totală estimată de titularul proiectului pentru închiderea tututor facilităților industriale. Cât despre costurile de închidere și reabilitare a mediului pentru un iaz de decantare generator de ape acide, ele au fost estimate de Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite ale Americii între 48 000 de dolari și 877 000 per acru. Iazul de decantare de la Roșia Montană ar avea o suprafață de 363,12 ha sau 897 de acrii. Aceasta presupune costuri de închidere și reabilitare a mediului ce se situează între 43,1 milioane de dolari și 786,7 milioane de dolari.
Gabriel Resources Ltd., acţionarul majoritar al RMGC nu are nicio experienţă în activitatea minieră, fiind înfiinţată în mod special pentru ambiţiosul proiect minier de la Roşia Montană, prin intermediul unor firme off-shore. În cazul unei catastrofe nici o entitate nu poate fi trasă la răspundere, nu se pot solicita despăgubiri de la nimeni.
În cursul procesului de avizare a proiectului minier s-au semnalat o serie de ilegalităţi, doar câteva dintre acestea fiind:
- În urma presiunilor exercitate de RMGC, în anul 2002 Consiliul Local Roșia Montană a adoptat un plan de urbanism general și un plan de urbanism zonal prin care suprafața aferentă proiectului minier Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, împiedicând astfel dezvoltarea oricărei activităţi economice, în afara proiectului minier. În anul 2008 cele două planuri de urbanism au fost irevocabil constatate nelegale de către instanța competentă. În anul 2009 noul Consiliu Local Roșia Montană a votat din nou aceleași planuri de urbanism, iar în baza lor Consiliul Județean Alba a emis certificatul de urbanism 87/30.04.2010. În baza noului certificat de urbanism Ministerul Mediului continuă la momentul de față procedura EIM pentru proiectul minier Roșia Montană. În mai 2011 planurile de urbanism în discuție au fost anulate printr-o sentință judecatorească definitivă. Un certificat de urbanism emis în baza unui plan de urbanism anulat este nul și nu poate produce efecte juridice într-o procedură administrativă de emitere a unui act de reglementare.
- Conform declaraţiilor ulterioare acordate de autori, raportul independent privind conservarea patrimoniului cultural şi al patrimoniului construit a fost falsificat, unele părţi importante fiind omise din raportul EIA
- Galeriile romane din masivul Orlea ce pot fi în prezent vizitate, precum și toate galeriile romane, medievale și moderne din Masivul Cârnic sunt clasificate ca și monumente istorice. Distrugerea lor, prin transformarea masivelor respective într-o carieră deschisă, este așadar ilegală (articolul 9 și 10 ale Legii 422/2001). Distrugerea galeriilor miniere nu poate fi compensată de nici o masură de cosmetizare, cum ar fi reconstrucții tri-dimensionale accesibile pe o pagină web.
- Unele dintre cele mai valoroase monumente din punct de vedere arhitectural și spiritual de la Roșia Montană – bisericile ortodoxă și Greco-catolică – precum și mormântul eroului Simion Balint nu vor fi accesibile pe perioada de exploatare a minei și raportul EIM nu oferă nici un fel de garanții privind protecția lor.